Menopauza

Știați că menopauza este o etapă normală din viața femeii, care poate fi traversată mai ușor menținând greutatea normală a corpului? Majoritatea femeilor care trec prin menopauză sunt nevoite să-și modifice garderoba, fiindcă pe parcursul acestei perioade adaugă greutății lor 2-5 kg sau mai mult. Acest fenomen, care are un impact nedorit și costisitor, atât asupra aspectului exterior, cât și asupra sănătății femeii, poate fi prevenit și înlăturat prin schimbarea stilului de viață, începând cu vârsta de 45 de ani. Prin cunoașterea factorilor care favorizează și determină creșterea greutății corpului în timpul menopauzei, impactul acestora asupra echilibrului biologic al organismului poate fi limitat sau chiar anulat.

Unul dintre acești factori este încetinirea metabolismului, care face ca în corpul femeii să se piardă masa musculară, înlocuindu-se treptat cu grăsime. Metabolismul este soba organismului care arde caloriile, eliberând energie. Dacă la vârsta de 30 de ani sunt arse într-o zi 2400 kcal, la 50 de ani nu se ard mai mult de 2000 kcal. Un alt factor este scăderea protecției hormonale. Încetarea secreției estrogenului face ca să se acumuleze celule grase, cu preponderență în zona abdominală, ducând la creșterea circumferinței acesteia. Menționăm și creșterea poftei de „ciugulit”, care este o reacție la problemele psihice (stres) și fizice, prezente în viața femeii, care recurge la compensația alimentară pentru a le confrunta. Aceste „consolări” dulci sau grase, duc cu timpul la acumulări nedorite în greutate.

Pentru schimbarea stilului de viață este necesar să se introducă câteva reguli referitoare la asigurarea unei alimentații corecte.
- Respectați programul zilnic al meselor! Este important să se respecte obli- gatoriu cele 3 mese ale zilei: micul dejun, prânzul și cina. Din statisticile întocmite la categoria de femei aflate în menopauză, 90% din acestea sar peste micul dejun pentru a scădea în greutate, 32% mănâncă în picioare, pe fugă, direct din cratiță sau din frigider și favorizează „ciugulitul” între mese sau în locul acestora. Acest mod de a consuma mesele, afectează și mai mult organismul femeii, deja supus simptomelor menopauzei.

- Evitați: zahărul rafinat și produsele care-l conțin, înlocuindu-l cu cel natural; alimentele bogate în grăsimi (mezeluri, brânză, plăcinte, icre, maioneză), înlocuindu-le cu produse bogate în fibre alimentare (legume, fructe) și alimente bogate în calciu și vitamine; cofeina și alcoolul, care sunt corelate direct cu frecvența bufeurilor. Alimente obligatorii: carne slabă de pui, curcan și pește de 1-2 ori pe zi ; fructe și legume cât mai diverse, de 5 ori pe zi ; la fiecare oră un pahar de apă.

- Consumați caloriile acumulate! Mențineți-vă metabolismul, ardeți caloriile, păstrați-vă suplețea făcând sport, înot, mers pe bicicletă, gimnastică la domiciliu, alergări, grădinărit, mers pe jos timp de 30 min. - 1 oră, urcați scările în loc să luați liftul, dați cu aspiratorul mai des etc.

Menționăm că unele femei trec prin menopauză tolerând ușor manifestările și schimbările din organismul lor, în timp ce altele se confruntă cu simptome severe, fiind nevoite să apeleze la medic. Din ultima categorie fac parte cele care câștigă în greutate, au sângerări abundente, menstre care durează mai mult de 8 zile, sângerări între cicluri, menstre care apar la o distanță mai mică de 21 de zile, sunt dureroase, însoțite de bufeuri supărătoare, insomnii, somn neodihnitor, cu întreruperi. Nu uitați că „Grădina Domnului” vă oferă remedii și pentru a trece cu ușurință prin menopauză, micșorându-i efectele neplăcute. Folosiți-le cu încredere !

Dr. Ligia Miclea (Preluat din revista creștină pentru femei „Debora”, SUA)

Paine de casa cu maia

Reteta maia
 
Ustensile necesare:
 2castroane mari din sticlă sau inox
prosop de bucătărie
lingură de lemn
borcan de 1 litru, cu capac




Ingrediente:
1 cană de făină integrală bio de secară
1 cană de apă rece
plus alte 3 căni de făină și 3 căni de apă
Mod de preparare:

Ziua 1: Într-un castron, amestecă 1 cană de făină cu 1 cană de apă rece. Acoperă cu un prosop de bucătărie și lasă la cald pentru 24 de ore.
Ziua a 2-a: Mută amestecul din castronul ce a stat la cald, într-un alt castron curat, adaugă 1/2 cană de făină și 1/2 cană de apă, amestecă bine, acoperă și lasă din nou la cald.
Zilele 3-7: Repetă procesul din ziua 2.

Cam după ziua a 3-a, maiaua începe să fermenteze (se vor vedea mici bule) și va căpăta un miros acid, oarecum asemănător cu vinul. După 7 zile, maiaua poate fi folosită pentru copt.

Dacă nu o folosești imediat, maiaua poate fi păstrată la frigider, într-un borcan de sticlă cu capac (capacul să nu fie foarte strâns). Este normal ca o parte din lichid să se separe în timp ce maiaua stă la frigider.

Când faci pâine, ia o parte din maia, pune în loc făină și apă, amestecă bine și pune-o în frigider, în borcanul de sticlă (nu este bine ca maiaua să stea mai mult de o săptămână fără să i se adauge făină și apă). Dacă ai nevoie de 2 căni de maia, pune la loc 2 căni de făină și 2 căni de apă.

Rețetă pâine
Ustensile necesare:
lighenaș pentru frământat
tavă de copt / cuptor electric pentru pâine
lingură de lemn

Ingrediente (2 pâini):
600 ml. de maia, lăsată la temperatura camerei cel puțin 8 ore (așa crește cel mai bine)
1,2 kg. făină integrală de grâu
1/2 cană de apă
1/2 linguriță sare

Mod de preparare:
1. Se pune maiaua (ajunsă la temperatura camerei), apa și sarea în lighenaș și se amestecă cu o lingură de lemn până se dizolvă sarea.
2. Se adaugă treptat făina, amestecând încontinuu. Spre final, se dă lingura deoparte și se frământă cu mâna.
3. Dacă aluatul este prea gros, poți să mai adaugi puțină apă. Aluatul nu trebuie sa fie nici prea moale, nici prea tare și ar trebui să poți frământa cu ușurință.
4. Se frământă 10-15 minute cu mâna (dacă este greu cu mâna, poți apela la robotul de bucătărie).
5. Se ung tăvile cu puțin ulei de măsline / unt și se pune aluatul în tăvi, fără să-l apeși prea mult (pâinea va crește și va deveni uniformă).
6. Se crestează în câteva locuri cu un cuțit, se acoperă cu un prosop și se lasă la temperatura camerei 4-12 ore (cu cât sunt lăsate mai mult, cu atât vor crește mai bine).
7. Pâinea se coace la 175°C timp de 1 oră. Se pot tăia felii abia după ce s-a răcit bine. O poți păstra o săptămână la temperatura camerei.

Poți face pâinea și în cuptorul pentru pâine. Setează un program scurt și lasă să frământe cam 20 de minute, apoi oprește cuptorul și lasă la crescut peste noapte sau de dimineață până seara. După ce a crescut, optează pentru un program de coacere (fără frământare).

Gustul unei asemenea pâini este mai acrișor, textura este mai densă, însă cei care se obișnuiesc cu ea, cu greu se întorc la pâinea crescută cu drojdie.

Publicat de: Sanziana Busuioc

Articole despre paine
Painea Pustniceasca sau Painea Harica
Paine alba sau paine integrala?
Despre otrava din paine - Drojdia favorizeaza formarea tumorilor
Painea de casa - sanatoasa si ecologica
7 motive pentru care GLUTENUL trebuie evitat

Articole din Aluaturi:
Bucataria indiana - CHAPATI

sursa: http://suntsanatos.ro

Dieta de detoxifiere fulger cu sare amara

Putina lume stie faptul ca exista doua tipuri de sare, printre care si sarea amara care de fapt este sulfat de magneziu hidratat. Sulfatul de magneziu este un mineral solid, cu aspect cristalin, de culoare alba ce are ca si principala caracteristica gustul amarui. Hidratatul de sulfat de magneziu este o substanta extrem de folosita in medicina naturista, avand o sumedenie de beneficii ce vor fi enumerate in randurile de mai jos.
La ce se utilizeaza sarea amara

In primul rand sarea amara se utilizeaza pentru cura de detoxifiere a ficatului asemeni sarii de mare, ceea ce se inseamna ca ajuta intreg organismul uman. Cura de detoxifiere cu sare amara este usor de tinut, tot ceea ce trebuie sa faci este sa bei un pahar de apa in care ai adaugat o lingura de sare amara dupa fiecare masa. Aceasta solutie ajuta la curatarea colonului, astfel ca, grasimele nu se vor mai depune. A nu se exagera cu aceasta cura. Nu se recomanda pe termen lung, ci doar atunci cand simti nevoia.

Sarea amara se mai utilizeaza si pentru ameliorarea durerilor musculare. Dupa o ora de alergat, corpul tau s-ar putea sa prezinte crampe musculare sau dureri puternici in diferite zone ale picioarelor. Tot ceea ce trebuie sa faci este o baie cu sare amara. Umple cada si adauga doua pahare de sare amara de dimensiune medie. In cateva minute deja vei simti cum durerea dispare si corpul iti va fi la fel ca inainte. Este ideala pentru curile de slabire.



Sarea amara se foloseste si pentru vindecarea luxatiilor, a entorselor si a contuziilor. Din nou, aceeasi metoda trebuie utilizata ca la punctul 2. In doar 30 de minute, luxatiile si contuziile se vor ameliora, iar inflamatiile produse datorita acestor accidente se vor diminua considerabil.

Un alt beneficiu este faptul ca sarea amara se mai utilizeaza si pentru catifelarea pielii. Baile cu sare amara se recomanda pentru intinerirea tenului, pentru catifelarea pielii sau chiar pentru a elimina crapaturile din talpa picioarului. De asemenea, daca doresti sa elimini o rana care a prins coaja, fa o baie cu sare amara si problema este rezolvata.

Se poate realiza o pasta cu sare amara care poate fi intinsa pe pielea fetei, realizandu-se o masca ce readuce tenul la finetea de odinioara. Aceasta pasta se poate realiza cu sare amara si morcov. In plus, poti realiza o pasta doar din apa si sare pe care sa o intinzi pe tot corpul. Sarea amara are ca efect eliminarea tuturor celulelor moarte de pe suprafata corpului, astfel ca intreaga piele va fi mai neteda si mult mai catifelata.

Sarea amara se mai utilizeaza pentru hidratarea parului. Pune sre amara in balsamul sau crema de par, mentine aceasta solutie timp de 30 de minute, apoi clateste extrem de bine parul. Rezultatul va fi unul extraordinar. Pe langa faptul ca parul va arata mult mai stralucitor si va fi mult mai sanatos, volumul rezultat este de invidiat.

Asadar, sarea amara este un ingredient minune, dar foarte putin utilizat. Indiferent daca urmezi o dieta de slabire, ai o durere musculara sau doresti sa iti intineresti tenul si sa iti hidratezi parul, alege sa utilizezi sarea amara.
Cura de detoxifiere de o zi cu sare amara

Se dizolva in 750ml de apa 2 pliculete de 30 de gr fiecare de sare amara dupa care solutia obtinuta se imparte in 3 cani de cate 250 ml fiecare. Mai aveti nevoie de 200 ml ulei de masline presat la rece si 3 lamai medii. Pentru a urma aceasta cura de detoxifiere cu sare amara este nevoie sa aveti o zi libera deoarece o sa petreceti foarte mult timp la toaleta (o zi libera de la job sau o zi de sambata este ideala).

La ora 10 serviti in mod normal micul dejuns, prima masa a zilei dupa care nu mai consumati nimic pana la ora 14.
La ora 14 serviti prima cana de laxativ preparat prin metoda de mai sus.
La ora 16 serviti a doua cana din laxativ.
La ora 18 se inghite uleiul de masline cu zeama scursa din 3 lamai. Timp de o ora inainte si dupa masa de la ora 18 nu se consuma apa. Dupa aceasta masa o sa stati la toaleta poate si mai mult de 30 de minute.
La ora 20 luati ultima cana de laxativ, iar la ora 23 consumati o cana de gris fiert in lapte.

Pe toata durata zilei de cura nu se consuma nici un aliment decat cele specificate de mine, iar apa se poate consuma toata ziua cu exceptia criteriului mesei de la ora 18. Pe toata perioada zilei o sa aveti un numar mare de scaune, se recomanda sa va controlati fecalele pentru a vedea ce eliminati. Excesul de bilirubina precipita se va afla sub forma de bilute verzi gelatinoase (sunt imbibate cu ulei), colesterolul sub forma de bilute albe; iar nisipul si malul ies ca atare.

Citeste tot pe http://www.slabescu.ro/dieta-de-detoxifiere-fulger-cu-sare-amara/#ixzz3b8ZIQLeV

Bicarbonatul de sodiu, arma secretă împotriva cancerului

Despre bicarbonatul de sodiu, o substanţă prezentă în orice cămară, se ştie că vine în ajutorul nostru când trebuie să igienizăm obiecte din gospodăria noastră. Mai puţin cunoscute sunt însă excepţionalele sale proprietăţi terapeutice.

Terapeuţii europeni apreciază că această sare alcalină, pe care o putem achiziţiona din comerţ sub formă de pudră albă, este lipsită de miros şi nu este toxică pentru sănătatea noastră şi pentru mediul înconjurător. Din vremuri îndepărtate, bicarbonatul de sodiu este folosit ca remediu pentru indigestii şi ca săpun exfoliat. În timp, specialiştii au descoperit că modesta sare alcalină are alte şi alte puteri vindecătoare.

1. Limonada cu bicarbonat, o alternativă la chimioterapie

După tratamentul cu chimioterapie, viaţa unor bolnavi de cancer s-a prelungit, dar nu toţi bolnavii de cancer au avut această şansă. Decenii la rând, medicii din marile centre universitare ale lumii au prezentat tratamentul cu chimioterapie ca fiind unica şansă de supravieţuire. Totuşi, medicii de la Clinica John Hopkins din Statele Unite au prezentat şi o cale alternativă de tratament în boala canceroasă. Într-un studiu, aceşti temerari specialişti au vorbit despre efectele negative ale chimioterapiei, un tratament care poate să omoare nu numai celulele canceroase, ci poate să distrugă şi alte celule sănătoase, iar organe vitale, precum ficatul, inima sau plămânii pot fi afectate în mod iremediabil. Specialiştii renumitei clinici americane au demostrat că o metodă modernă în lupta cu boala secolului are în vedere înfometarea celulei canceroase.

Experimentul s-a efectuat pe un lot de 70.000 de subiecţi

Timp de trei ani, în America, s-a experimentat leacul miraculos, pe un lot de 70.000 de subiecţi. Bolnavilor care au făcut chimioterapie şi unui număr semnificativ din lotul martor, care n-au început acest tratament, li s-a administrat o limonadă. Rezultatele au fost uluitoare: starea de sănătate a bolnavilor din fiecare grupa s-a îmbunătăţit foarte mult, iar boala n-a mai recidivat. În cazul bolnavilor în fază avansată, boala n-a avansat şi n-au apărut metastaze. Mai mult, terapia aceasta este şi o metodă deosebită de prevenţie. Totodată, leacul care poate să ucidă celulele canceroase s-a dovedit de 10.000 de ori mai eficient decât chimioterapia. Un ingredient din reţeta leacului miraculos este lămâia care are numeroase proprietăţi terapeutice şi studiile au dovedit că acest fruct este un remediu împotriva cancerului, remediu verificat în diferite forme ale maladiei secolilui. După numeroase probe de laborator, realizate începând din anii 1970, s-a constatat că extractul de lămâie distruge celulele maligne în 12 tipuri de cancer, inclusiv cel de colon, de plămâni, de sân, de prostată şi de pancreas. În comparaţie cu medicamentul Adryamicin, un drog chimioterapeutic, folosit în mod frecvent, extrasul din lămâie asociat cu bicarbonat acţionează de 10.000 de ori mai bine, pentru că încetineşte creşterea celulelor canceroase, şi schimbă PH-ul corpului, susţin specialiştii. Ceea ce a uimit lumea medicală, este faptul că limonada aceasta distruge numai celulele maligne şi nu le atacă pe cele sănătoase.

Referindu-se la leacul salvator, o alternativă sănătoasă la chimioterapie, Eugen Giurgiu, doctor în biochimie, cu competenţe în fitoterapie şi nutriţie, recomandă bolnavilor de cancer să consume acest preparat, alternativă la chimioterapie, care se prepară din două ingrediente la îndemâna bolnavilor de cancer: lămâia şi bicarbonatul de sodiu.

Cum se prepară, cum se administrează

Într-un litru de apă, se fierbe timp de un minut, coaja unei lămâi (spălată foarte bine); după aceea, se lasă la macerat, de seara până dimineaţa.

A doua zi dimineaţa, lichidul se filtrează. În acest macerat se stoarce sucul lămâii (pe care am decojit-o seara) şi se adaugă miere (după gust) şi o linguriţă de bicarbonat.

Bolnavii trebuie să consume zilnic un litru de limonadă preparată în acest fel.

De asemenea, specialiştii recomandă ca leacul miraculos să se administreze şi preventiv, pentru că acesta s-a dovedit că este un tonic pentru întregul organism.

2. Bicarbonatul combate arsurile gastrice
În cazul arsurilor gastrice, bicarbonatul de sodiu şi-a câştigat renumele de leac cu proprietăţi antiacide. După o masă îmbelşugată, când stomacul protestează că este prea plin, leacul folosit de bunica (o linguriţă rasă de bicarbonat de sodiu dizolvată într-un pahar cu apă la temperatura camerei) rezolvă problema.

Licoarea obţinută se bea cu înghiţituri mici. Pe parcursul zilei, persoana care se confruntă cu acest necaz, nu trebuie să bea mai mult de două pahare pe zi din acest remediu.

Bicarbonatul de sodiu are virtuţi pe care puţini le cunosc (Foto: Shutterstock)


3. Benefic în diverse iritaţii ale pielii
O pastă preparată din bicarbonat de sodiu şi apă este un remediu dovedit într-o varietate de probleme ale pielii: înţepături de insecte, urticarie, furuncule, acnee sau micoza piciorului. Pasta se obţine din trei părţi de bicarbonat de sodiu şi o parte de apă şi se întinde cu ajutorul unui beţişor steril pe zona iritată. După 20 de minute, cu ajutorul unui tifon steril înmuiat în ceai de gălbenele se spală zona respectivă. De asemenea, în astfel de situaţii se poate tampona de trei-patru ori pe zi zona bolnavă cu o soluţie preparată dintr-o linguriţă de bicarbonat de sodiu la un pahar de 200 ml de apă caldă.

4. Un deodorant excelent - ieftin şi la îndemână
Specialiştii apreciază că bicarbonatul este un deodorant ecologic, care poate să prevină mirosul transpiraţiei. După duş, pe pielea uscată, atât axilele, cât şi picioarele, se tamponează cu o soluţie preparată dintr-o linguriţă de bicarbonat la un pahar cu apă. De asemenea, în zilele caniculare, transpiraţia puternică a picioarelor care răspândeşte un miros foarte neplăcut, poate fi combătută cu ajutorul unei băi la picioare cu apă caldă în care dizolvăm două linguriţe de bicarbonat la patru litri de apă. După 20 de minute, picioarele se şterg cu un prosop de bumbac.

5. Albeşte dinţii

Când este folosit în acest scop, se presară pe periuţa de dinţi un strat subţire de bicarbonat şi se freacă uşor dinţii pătaţi. Totuşi, albirea dinţilor cu bicarbonat de sodiu se poate efectua de două-trei ori pe lună. Folosit în exces, bicarbonatul poate să afecteze smalţul dinţilor.

6. Remediu pentru picioarele umflate
Dacă vi se umflă picioarele, datorită circulaţiei venoase deficitare sau a căldurii, adăugaţi într-un litru de apă două linguriţe de bicarbonat şi o linguriţă de sare. Această baie poate fi repetată timp de o săptămână şi problema se atenuează în mod vizibil.

7. Linişteşte durerile de gât

Dacă vă sâcâie o durere de gât, o gargară este de mare ajutor. Într-un pahar cu apă sau cu ceai de gălbenele, dizolvaţi o linguriţă de bicarbonat de sodiu şi faceţi gargară de patru-cinci ori pe zi. Clătind gura cu această soluţie, bacteriile sunt îndepărtate din gură şi durerea se îmblânzeşte.

http://www.click.ro

De ce crapă pielea de pe călcâie?

De ce crapă pielea de pe călcâie? Cum se tratează aceste fisuri? Ce aş putea face ca pielea de pe tălpi să nu-mi mai crape?

«Bună ziua! Întrebarea mea este următoarea. În fiecare vară mă confrunt cu aceeaşi problemă: pe pielea de pe călcâie apar crăpături mari, adânci şi dureroase. Când mi se întâmplă aşa ceva, încep să-mi ung călcâiele cu iod şi cremă pentru mâini, dar aceste medicamente nu mă ajută prea mult. Spuneţi-mi, vă rog, pot remedia definitiv această problemă, astfel încât pielea de pe călcâie să nu-mi mai crape niciodată?»

Crăpăturile de pe pielea de la călcâie pot fi, într-adevăr, adânci şi foarte dureroase.

Mai jos, în articolul nostru, vom prezenta unele recomandări elementare care vă vor ajuta să trataţi, pas cu pas, crăpăturile pe care le aveţi deja şi să preveniţi apariţia unor fisuri noi.

Pasul 1: Primul ajutor. Vindecarea celor mai adânci şi dureroase crăpături

Dacă aveţi deja una sau câteva crăpături adânci, dureroase, ar fi indicat să începeţi cu tratamentul acestora.

După cum ştiţi, crăpăturile adânci se vindecă foarte greu. Marginile lor se depărtează mereu una de cealaltă şi fisura se adânceşte şi mai mult. Cu toate acestea, problema aceasta poate fi soluţionată:

Pe cele mai adânci crăpături puteţi aplica adeziv cianoacrilat (Cyanoacrylate), cunoscut şi ca Super Glue.

Adezivul dat se vinde la piaţă, în supermarketuri sau în magazinele specializate.

Înainte de a turna adezivul cianoacrilat în crăpătură, spălaţi-vă bine picioarele cu săpun şi uscaţi-le apoi cu un prosop moale. Lăsaţi picioarele descoperite, pentru ca marginile fisurii să se usuce bine. După aceasta, deschideţi tubul cu cianoacrilat şi picuraţi puţin adeziv de-a lungul fisurii.

Acest tratament este considerat drept sigur, fiind aprobat şi recomandat de mulţi medici dermatologi.

Ce fac mai departe?

Dacă adezivul încleie bine marginile fisurii, aceasta se va tămădui repede la bază. După aplicarea adezivului, nu mai recurgeţi la alt tratament şi aşteptaţi 5-7 zile. După acest răstimp, începeţi să vă îngrijiţi pielea de pe picioare potrivit schemei prezentate ceva mai jos. Încetul cu încetul, veţi răzui pielea veche de pe tălpi odată cu adezivul.

Pasul 2: Îngrijirea pielii de pe talpa piciorului
Din câte se ştie, fisurile de pe tălpi se formează atunci când pielea în această regiune a corpului devine prea groasă şi îşi pierde elasticitatea.

Pentru a vindeca crăpăturile nu prea adânci, care s-au format deja, şi pentru a preveni altele noi, trebuie să vă îngrijiţi pielea picioarelor în aşa fel încât aceasta să rămână destul de elastică şi de subţire.

În acest scop, trebuie să:

• înmuiaţi, periodic, pielea de pe tălpi şi să răzuiţi excesul de piele «veche»;
• menţineţi umiditatea normală a pielii de pe tălpi.

Puteţi realiza aceasta în felul următor:

În fiecare zi, în timp ce faceţi duş sau baie, când pielea de pe tălpi se înmoaie bine, răzuiţi-o cu piatra ponce. Nu încercaţi să răzuiţi dintr-odată toată pielea veche, deoarece tălpile ar putea deveni dureroase. Cel mai bine e să efectuaţi această procedură cu regularitate, răzuind câte puţin pielea veche.

La început, seara, puteţi face băiţe pentru picioare: ţineţi picioarele în apă caldă timp de 20 de minute, iar după aceasta răzuiţi tălpile cu piatra ponce.

Pentru a accelera exfolierea pielii vechi, puteţi cumpăra în farmacii o cremă specială (gel sau unguent) care conţine acid salicilic, acid glicolic, acid lactic sau uree (cereţi o cremă keratolitică).

Aplicaţi această cremă pe tălpi de fiecare dată după ce le răzuiţi cu piatra ponce. La unele persoane, aceste creme pot provoca usturimi. Dacă observaţi acest lucru, aplicaţi mai puţină cremă ca de obicei sau aplicaţi-o mai rar.

Pe lângă crema care accelerează exfolierea, de două ori pe zi, dimineaţa şi seara, aţi putea aplica pe tălpi şi un emolient obişnuit. Recomandări detaliate privind modul în care trebuie să alegeţi şi să utilizaţi emolienţii supnt prezentate în articolul nostru Produsele hidratante şi emoliente.

Dat fiind că unguentul sau crema pot murdări lenjeria de pat, în cazurile în care le aplicaţi pe noapte, puteţi îmbrăca pe talpă un pachet de plastic şi încălţa deasupra un ciorap.

Efectul metodelor de tratament descrise mai sus va deveni vizibil timp de câteva săptămâni.

Pasul 3: Schimbarea încălţămintei

Una dintre cauzele apariţiei crăpăturilor pe pielea de la călcâie ar putea fi încălţămintea.

La mulţi oameni, crăpăturile apar vara, când aceştia poartă încălţăminte deschisă (încălţăminte cu feţele decupate, precum sandalele), în care pielea picioarelor se usucă, sau încălţăminte fără călcâi (papuci de casă, cipici), care face ca partea posterioară a tălpii piciorului să atârne în afară, întinzând (şi, prin urmare, fisurând) şi mai mult pielea de pe călcâie.

În cazul în care consideraţi că una dintre cauzele fisurilor de pe tălpi ar putea fi încălţămintea, străduiţi-vă să o schimbaţi. E de preferat încălţămintea închisă, cu călcâi.

În afară de aceasta, încercaţi să purtaţi sub tălpi susţinătoare plantare din silicon (care se vând în magazinele de încălţăminte şi se aleg în funcţie de mărimea piciorului). Aceste susţinătoare vor reduce o parte din greutatea care apasă pe tălpi.

De asemenea, încercaţi să staţi mai puţin timp în picioare. Străduiţi-vă să faceţi o parte din treburile domestice stând pe scaun.

Pasul 4: Tratament sub supravegherea medicului
Dacă toate metodele de tratament descrise mai sus nu vă ajută să scăpaţi de crăpăturile de pe călcâie şi/ sau dacă, în afară de fisuri, mai aveţi şi alte probleme cu pielea, mergeţi neapărat la medicul dermatolog.

În unele cazuri, apariţia crăpăturilor pe tălpi poate fi legată de unele boli grave ale pielii (de exemplu, psoriazis, ihtioză), care necesită un tratament special. După ce vă examinează, medicul află care este problema dvs. şi vă poate prescrie tratamentul adecvat.

De asemenea, este important să mergeţi la medic şi dacă suferiţi de diabet zaharat. După cum se ştie, în caz de diabet, cresc şansele apariţiei unor leziuni adânci şi periculoase pe picioare. Din acest motiv, medicul vă poate recomanda un tratament suplimentar: de exemplu, administrarea unor unguente cu antibiotice.

Fisurile calcaneene pot fi legate de micoze?

Micoza plantară nu provoacă apariţia fisurilor pe tălpi, în forma lor comună. Cu toate acestea, la mulţi oameni, aceste probleme pot coexista.

Dacă aţi observat că pielea de pe tălpile dvs. este acoperită cu un strat fin de solzişori, asemănători cu pulberea de făină, şi dacă pe piele apar pete roşii pruriginoase sau crăpături între degete, cauza ar putea fi, într-adevăr, o micoză. Recomandări detaliate privind soluţionarea acestei probleme – în articolul nostru Tratamentul micozei pe tălpi, palme şi corp.

Câteva sfaturi suplimentare

• Pentru a îmbunătăţi hidratarea pielii, beţi cel puţin 2 l de apă pe zi. Acest lucru este deosebit de important în perioada de vară.
• Dacă sunteţi supraponderal, străduiţi-vă să slăbiţi. Aceasta va reduce greutatea care apasă pe tălpile picioarelor.

Vezi și

• Cum se tratează micoza pe talpă?
• Cum se tratează pintenii calcaneeni (fasciita plantară)?
• Cum poate fi înlăturat mirosul neplăcut al picioarelor?

http://www.sitemedical.ro

Helicobacter Pylori- simptome, diagnostic, tratament

Autor: Dr Ditoiu, Spitalul Fundeni

Despre Helicobacter Pylori:
Cea mai buna metoda de detectie pentru Helicobacter este biopsia.
Cea mai putin buna metoda de detectie pentru Helicobacter este prin analiza sangelui (analiza poate fi pozitivachiar daca nu maiaibacteria).
Cea mai ieftina metoda de detectie a Helicobacter este cea a analizei fecalelor.
Cea mai frecventa greseala pe care o fac pacientii este tratamentul anti-Helicobacter, daca nu au simptome si au doar testul seric pozitiv.   
Ce este Helicobacter Pylori?

Helicobacter Pylory este o bacterie (microb) care traieste in stomac si duoden. Helicobacter Pylory este prezent la peste 50% din populatia in varsta de peste 50 de ani. 
Helicobacter Pylori, cum se transmite?

Transmiterea Helicobacter Pyloryse face datorita igienei deficitare prin:
Apa si alimente
Tacamuri
Maini murdare

Din aceasta cauza, de obicei intr-o familie au Helicobacter mai multe persoana sau toate, iar dupa tratamentul unei persoane, aceasta se poate reinfecta.

Ce boli poate da Helicobacter Pylori?

Helicobacter Pylory este implicat – alaturi de alt factori – in aparitia urmatoarelor boli:
Ulcer gastric
Ulcer duodenal
Dispepesia non-ulceroasa (bolnavul are simptome ca de ulcer, dar la endoscopie nu se gaseste ulcer)
Gastrita
Cancer gastric (este considerat la fel de cancerigen ca fumatul pentru plaman)
Unele boli de piele (acnee rozacee)
Se mai discuta rol in cardiopatia ischemica, unele boli de sange, etc.
Helicobacter Pylori, diagnostic
Exista mai multe metode de diagnostic pentru Helicobacter:

• Diagnostic serologic (prin analiza sangelui). Depisteaza anticorpii impotriva Helicobacter, care pot fi prezenti chiar daca omul a avut Helicobacter in urma cu mai multi ani. Depistarea anticorpilor prin aceasta metoda, nu inseamna ca ai Helicobacter si ca trebuie sa te tratezi, daca nu ai una dintre bolile sau simptomele amintite anterior!
• Diagnostic prin biopsie efectuata cu ocazia endoscopiei: pune diagnosticul SIGUR de prezenta a Helicobacter, si cu aceasta ocazie se vad si efectele lui asupra tubului digestiv (daca exista) – ulcer, gastrita, etc. Pe baza acestei determinari se poate prescrie tratament anti-Helicobacter.
• Testul respirator cu uree, evidentiaza unele modificari date de prezenta in stomac a Helicobacter, si are aceeasi importanta ca testul cu biopsie. Are dezavantajul ca se depisteaza doar microbul dar nu si efectele lui asupra tubului digestiv.
• Depistarea unor componente ale Helicobacter in scaun – are aceeasi valoare ca cele doua teste anterioare, permitand sa se vada daca dupa tratament mai exista microbul in organism. Este mai putin sensibil decat biopsia

Helicobacter – tratamentDaca ai Helicobacter nu trebuie sa te tratezi neaparat, daca nu ai simptome, deci daca nu ai o boala cauzata de aceasta bacterie.

Daca ar fi sa ne tratam de toti microbii pe care ii avem in gura, stomac, intestin sau pe maini, am suferi mult mai mult din cauza efectelor secundare ale tratamentului, si nici nu am avea vre-un beneficiu de pe urma lui.

Tratamentul impotriva Helicobacter poate da efecte secundare (printre altele selectarea de microbi rezistenti la antibiotice, candidoze, etc), iar dupa tratament poti sa iei din nou Helicobacter (cum l-ai luat si prima data), deci eficienta este zero.

Cand trebuie sa te tratezi daca ai Helicobacter?

Daca ai Helicobacter detectat prin testul fecal, biopsie sau testul respirator este nevoie de tratament in urmatoarele situatii:

• Atunci cand pacientul are simptome de ulcer, gastrita, sau dispepsie non -ulceroasa care nu au trecut la alte tratamente
• Atunci candpacientul are rude de gradul I care au avut cancer gastric
• Atunci cand exista o modificare a mucoasei gastrice dupa biopsia efectuata cu ocazia endoscopiei (metaplazie intestinala)

Helicobacter face numai rau sau si bine?

Cei care au Helicobacter Pylory fac mai rar esofagita de reflux sau cancer de esofag, deci se pare ca Helicobacter nu face numai rau.
Helicobacter – FORUM

1. Poti avea Helicobacter fara sa ai ulcer sau simptome?

Da, doar 15% din cei care au Helicobacter au problemede sanatate din aceasta cauza.

2. Poti sa ai ulcer sau simptome fara sa ai Helicobacter?

Da, exista ulcer si la cei care nu au Helicobacter Pylory

3. Orice bolnav cu ulcer trebuie sa se trateze de Helicobacter?

Nu orice bolnav cu ulcer trebuie sa se trateze de Helicobacter Pylory, deoarece nu toate persoanele cu ulcer au si Helicobacter Pylory

4. Daca ai Helicobacter trebuie neaparat sa te tratezei? ……… .

Nu totdeauna este necesar tratamentul pentru Helicobacter Pylory, ba as spune ca in majoritatea cazurilor Helicobacter Pylory nu trebuie tratat.

5. Daca te-ai tratat si ai scapat de Helicobacter, il mai iei sau esti imun? …. .

Este foarte posibil sa-l mai iei.

6. Daca ai Helicobacter, ce regim trebuie sa tii?

Nu trebuie regim daca ai Helicobacter Pylory si nu ai simptome

7. Am fost operata de hernie hiatala si acum am dureri abdominale in dreapta, in stanga, in torace, etc, ce poate fi?

Dupa cum le descrieti simptomele par functionale, nu pare ceva grav, dar eu nu pot pune diagnosticul pe net, fara consultul pacientului.

8. Am anticorpi Helicobacter si balonare, ce analize imi recomandati ce sa fac?

Eu nu recomand nimanui nimic pe site, postez doar informatii medicale teoretice, recomandari fac doar pacientilor pe care ii consult direct. Cred ca dvs trebuie sa va sfatuiti cu medicul dvs curant, el va stabili ce veti face cunoscand cazul dvs.

 Aegroto dum anima est, spes est.