Ada Doamne, primavara
Si ramai si Tu cu noi
C-am avut atata iarna
Si inghet si vant si ploi.
Uita-te in sinea noastra,
ce de viscole am avut
Da din nou un rost la toate
rostul care s-a pierdut.
Iarna sufletelor noastre
Ne-a asprit, ne-a insingurat,
Am iernat pana si vara
Sub un zambet inghetat.
Dar tu Doamne esti mai tare
Decat coltii acestei ierni.
Sub cereasca vindecare
Fa un semn, ca sa ne chemi.
Fa-ne Doamne, sa-nflorim,
Cu copacii, inca-o data
Si miros sa raspandim
De credinta adevarata
Ada Doamne, primavara
Dupa care tot tanjim,
Da-ne dor de cele sfinte
Si putere sa iubim!
MIanovici
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu