In cugetul meu ma intrebam daca este schimbarea aceasta in bine sau in rau si tot cautand argumente am gasit istoria anabaptistilor. Este uimitor cat de mult am "alunecat".
Edward Gibbon in studiul său asupra istoriei Imperiului Roman, face observaţii cu privire la creştinii acelor vremuri. Iată câteva dintre aceste observatii:
- Primii creştini nu foloseau jurămintele.
- N-ar fi vărsat sângele semenilor lor sub nici o formă.
- Au crezut că este rău să se implice în politică, să folosească sabia dreptăţii sau să meargă la război.
- Ei s-au supus cu blândeţe autorităţiilor reprezentate de conducătorii acelor vremuri.
- Erau morţi față de afacerile şi plăcerile acestei lumi.
- Au exercitat disciplinarea în Biserică şi punerea deoparte a membrilor neascultători. Aceasta însemna că atunci când o persoană era exclusă, își pierdea drepturile pe care le avuse ca membru: participarea la consilii, Cina Domnului și celelalte activități legate de Biserică. Chiar și în viaţa de zi cu zi nu mâncau cu membrul neascultător şi nu aveau relaţii strânse cu el. Doreau prin aceasta ca persoana respectivă să se pocăiască de păcatul comis şi să se întoarcă în Biserică.
- Creştinii evitau mândria sub orice formă: îmbrăcăminte luxoasă, case şi mobilă elegantă. Ei credeau într-o viaţă simplă şi aveau proprietăţi şi bunuri numai în mod moderat. Ei considerau bogăția excesivă şi educația ca o amenințare pentru credința lor. Ei preferau să aibă atâta educație cât să poată citi Cuvântul lui Dumnezeu şi să-şi câştige pâinea în mod smerit.
- Credeau de asemenea, că nu trebuie să fie leneşi, ci să muncească ca să se poată întreţine.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu