Un primar al orasului New York, îi tinea câteodata locul judecatorului.
Într-o zi foarte rece de iarna i-a fost adus un barbat în vârsta care furase o pâine. Vinovatul recunoscu imediat fapta sa, dar a spus ca a luat pâinea, pentru ca familia sa suferea de foame. Primarul a condamnat pe sarmanul om la plata a zece dolari, pentru ca legea nu permitea nicio excepþie. Apoi lua din portofelul sau zece dolari si îi dadu omului, pentru ca acesta sa-si poatã plati amenda si sa fie eliberat.
Primarul s-a întors spre auditoriul sau din sala de judecata si spuse:
„Acum condamn pe fiecare persoana prezenta aici la o amenda de cincizeci centi, pentru faptul ca traieste fara scrupule într-un oras în care un om trebuie sa fure o pâine pentru a-si scapa familia de la moartea prin foamete”.
S-au strâns imediat banii, si sarmanul om a putut parasi sala de judecata cu cincizeci de dolari în buzunar.
Sentinta primarului ne aminteste si noua ca trebuie sa purtam responsabilitate unii fata de altii. Dumnezeu ne-a
daruit diverse daruri, pe care le putem folosi spre onoarea lui Dumnezeu si spre folosul oamenilor. Tatal nostru ceresc este bun si da soare si ploaie peste toti oamenii. Sa lucram si noi la fel, pentru ca oamenii, vazând faptele noastre bune, sa-L proslaveasca pe Tatãl nostru din ceruri.
La inceput a fost Cuvantul...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu